Nevoia cautarii de noi constientizari este un arhietip, un principiu al naturii si exstentei umane.
Atunci cand in viata apare un moment sau un eveniment pe care nu l-am mai experimentat, ori cand ajungem la o anumita varsta si privim inapoi, realizam ca de fapt tot ceea ce am cautat, tot ceea ce am dorit, orice demers am facut in cautarea fericirii si a asa zisei realizari, se aflau deja in mine. Nimic nu a venit niciodata din exterior. Exteriorul este doar reflexia prin manifestarea careia am constientizat ceea ce se afla in interior.
Tot ceea ce am repozitionat, am schimbat, am modificat si am acceptat a fost in interior. Evenimentele si persoanele din exterior au fost doar ocazia creata, doar impulsul venit din propria reflexie in ele.
Realizez totodata ca fara aceste ocazii nu as fi reusit sa fac niciodata vreo schimbare in interiorul meu. Totul ar fi ramas static, la fel.
“Au fost momente in care am asteptat de la diverse persoane sa imi dea, sa imi faca ceva, dar acest lucru nu s-a intamplat. Sau daca s-a intamplat am realizat ca acele persoane erau la fel ca mine. Daca nu am primit, bine a fost ca nu am primit. Am umblat in interiorul meu si am aflat ca de fapt eu asteptam de la ceilalti ceea ce nu credeam ca am, ca pot, ca sunt deja. Acum inteleg ca de fapt toate erau in mine, dar am fost educat sa cred ca nu exista, sau ca daca ar exista, nu ar fi bine.”
“Am proiectat nevoia de falic si putere incercand sa intru in relatii cu persoane care credeam ca au mai multa putere, pozitie sociala sau realizari ca mine. Dar pe masura ce ma apropiam mai mult intelegeam ca motivul apropierii era unul de proiectie, pentru ca eu am fost invatat sa cred ca numai unii oameni pot fi puternici, iar eu nu pot fi. Am descoperit ca toti oamenii inclusiv eu, aveam propria putere, doar nu stiam de existenta ei sau nu stiam in ce directie sa o folosesc, sau chiar imi era frica de ea. Acum stiu ca totii oamenii sunt puternici, doar manifestarea puterii este diferita. Acum stiu ca nu puterea este importanta, ci cum o folosesc. Ceea ce am deja este adevarata putere.”
“Au fost momente cand asteptam de la altii sa ma inteleaga si desi uneori unii ma intelegeau sau asa credeam eu, intrebandu-ma de ce am aceste asteptari am realizat ca de fapt eu nu ma intelegeam pe mine, nu imi intelegeam propriile mele parti, pe unele le absolutizam, pe altele le ignoram. Acum stiu ca daca astept sa fiu inteles de ceilalti, eu nu ma voi intelege. Imi dau seama ca a fost mai bine ca ceilalti nu m-au inteles. Daca ar fi facut-o, nu mai cautam raspunsuri si nu as mai fi fost interesat sa constientizez nimic.”
“Accepta-ma si pe mine, spunea copilul din mine, patruns de frica neacceptarii de catre un parinte indiferent sau lipsa. Friica de a nu fi acceptat ascunsa in inconstientul profund a repetat de zeci, sute, mii de ori acest strigat. Ca un disc zgariat care reda aceeasi melodie. Zeci si zeci de ani am crezut ca am sau nu am ceva si de aceea lumea nu ma accepta. In urma participarii la sedintele de respiratie Pneuma si extinderea constiintei am realizat ca oamenii din jur, nu sunt parintii mei si ca singurul interesat de melodia repetata prin discul zgariat sunt doar eu si nici macar eu ca o totalitate.”
“Am incercat sa ii inteleg pe altii si nu ii intelegeam. Acum am inteles ca nu poti intelege pe altcineva daca nu te intelegi pe tine mai intai. Incercam sa-i inteleg cu propria neintelegere. Nu puteam sa izbutesc”.
“Au fost momente cand ii dominam pe cei din jur si bine ca acestia nu se lasau dominati. Acum am inteles ca si nevoia de a domina si de a te lasa dominat exista in fiecare. Am inteles ca aceasta nevoie se datora fricilor mele. Doar modul in care se manifesta este diferit. Fiecare persoana o foloseste intr-o forma sau alta. Pana si cel care se declara cel mai altruist si bun om domina pe altii prin sufocare, prin inhibarea personalitatii altora, prin oferirea unui ajutor care daca este exagerat impiedica dezvoltarea celuilalt. Acum m-am impacat cu fricile mele. Stiu ca de fapt ele vin cand eu le chem. Am invatat sa le salut fara sa le alung, doar sa nu le mai acord atentie. Ele au inteles ca nu se mai pot hrani cu energia psihicului meu si vin tot mai rar. Constiinta de supravetuire este o constiinta a fricii: de a nu avea, de a nu face, de a nu fi. Constiinta de sine este o constiinta a iubirii. De la acest nivel al constiintei incepe iubirea adevarata .”
“Am avut nevoia de a fi ascultat si bine ca nu am fost mereu, acum realizez ca daca asi fi fost nu as mai fi constientizat ca acele persoane de care aveam nevoie sa ma asculte erau de fapt parti ale psihicului meu.”
“Tot ceea ce am cautat o viata se afla deja in mine, eu doar am constientizat ca exista. O viata de om pentru un pic de constiinta. O viata de om pentru a experimenta si accepta acel “EU SUNT DEJA TOT CE CAUT”.
Tot ceea ce eu imi doream se afla in mine. Toate acestea pentru ca, prin ignoranta m-am identificat si am redus fricile, emotiile si gandurile negative. Am crezul ca pot intelege oamenii prin vorbele si comportamentele lor. Pentru ca am impartit lucrurile in bune si rele cand de fapt eu nu puteam sa ma raportez altfel.
Nu am depasit nivelul constiintei de supravetuire pana nu am vazut sinergetica psihologica, binele si raul asezate pe aceeasi axa, dar la capete diferite.
Pe nivelul constiintei de supravetuire polaritatea inseamna dusman, pe nivelul constiintei de sine doar cunoastere.
Important a fost doar sa constientizez ceea ce sunt. Marea diferenta a fost intre ceea ce credeam ca sunt si ceea ce sunt in realitate. Raspunsul se afla in esenta mea. Aveam nevoie doar de o cale. Terapia si Respiratia Pneuma au deschis aceasta cale.”
Aceste exemple sunt constientizari extinse obtinute prin participarea la sesiunile de Respiratie Pneuma.
Si pentru ca toate acestea spuse au nevoie de un nume, le-am numit inteligenta psihospirituala, singura forma de inteligenta care ne poate deschide drumul spre a cunoaste adevarata identitate prin trairea experientei “EU SUNT “.
Pentru ca un om cu inteligenta psihospirituala are si inteligenta logica si inteligenta emotionala si un plus este un intelept, pentru ca STIE SA NU MAI SUFERE si sa nu mai tina pe altii in suferinta.
Prin identificarea cu stadiul constiintei de supravietuire a luptei de dragul luptei, al invidiei si geloziei, a nevoii de a face, a avea, a stii, a fi, mai mult ca ceilalti nu vom descoperi insa inteligenta spirituala, calea nonsuferintei, a intelegerii pe un alt nivel plecand de la constiinta, nu de la impuls, de la instinct.
Ne luptam toata viata cu a aduna, a avea, a face, a fi mai mult ca cel de langa noi, dar uitam ca scopul este limitat, doar pentru a face trecerea spre alt nivel de constiinta.
Nu avem cert nevoie de tot ceea ce adunam, ce facem. Pe acest nivel nu vom afla niciodata ceea ce suntem de fapt. Avem nevoie insa de un alt nivel de intelegere, al nostru si al celorlalti.
Prin participarea regulata la sesiunile de respiratie Pneuma ai posibilitatea de „a pune degetul” in lumea constiintei de sine. Tu vei decide ce vei face in continuare cu viata ta. Vei trai o viata luptand pentru supravietuire sau vei decide sa traiesti in cunoasterea imensitatii fiintei care esti de fapt.
Suna si programeaza-te la o sesiune de Terapie si Respiratie Pneuma la cabinetul de psihoterapie Psihodad.
Psihoterapeut: Dan Dumitru Otrocol