Frica fata de viata

Frica fata de viataSingurul lucru de care trebuie sa ne temem este frica insasi. – Franklin D. Rosvelt

Sa nu ma tem.  Frica ucide mintea.  Frica este moartea marunta, purtatoarea desfiintarii totale. Voi infrunta frica. O voi lasa sa treaca peste mine, prin mine. Si dupa ce va fi trecut, imi voi intoarce ochiul interior si voi privi in urma ei. Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic. Voi ramane doar eu.  Frank Herbert

Primul pas este acela de a distinge intre partile iubitoare din tine, de partile infricosate din tine, care sunt la randul lor active – in alte cuvinte, sa distingi intre iubirea si frica din tine. Urmatorul pas este acela de a alege iubirea cu orice pret. Gary Zukav

Este e o forma de manifestare a fricii de a avea o viata linistita si armonioasa.,Frica este una  colectiva, ce vine din trecutul indepartat. Este legata si de frica de pierdere a teritoriului de hrana si de netransmitere a materialului genetic . A avut un rol pozitiv la inceput, a dus la formarea teritoriilor de existenta, a pus bazele formarii natiunilor, a dus la divizarea teritoriala, lupte intre vecini, intre oameni. Azi  se manifesta prin controlul banilor, a puterii, a teritoriului. Duce la frica de pierdere a controlului.

Viata nu este una liniara, confortabila. Pentru a supravetui, omul are nevoie sa se adapteze mereu, sa tina pasul cu dinamica si devenirea. Majoritatea elementelor vietii sunt in schimbare, in transformare. Teritoriul de viata, social, profesional, relational se modifica mereu. La nivel inconstient, frica fata de viata se manifesta sub diverse forme. Asigura insa energia necesara depasirii obstacolelor, situatiilor si evenimentelor noi aparute. Asigura devenirea. Asigura formarea unor noi nivele de constiinta, de integrare a omului in cadrul naturii schimbatoare.

Se manifesta prin exacerbarea controlului asupra teritoriului, asupra altor persoane si asupra sie insusi.

Cresterea controlului duce la folosirea in exces a mintii conceptuale, la incercarea de a reduce totul la nivelul conceptelor. Ca urmare a controlului exagerat, pe plan fizic apar bolile, pe plan psihic apar frustrarile, mania, pe plan interrelational apar relatii doar din interes, lipsa empatiei, schizoidismul, greutati in comunicarea afectiva, aparitia de asteptari nerealiste de la ceilalti, ca proiectie a nerealizarii obiectivelor  supuse controlului. Neincredere in sine, suspiciune, gelozie, activarea ranii de tradare si a mastii de dominator.

Adevaratul control il pot face doar cei care nu mai au nevoie de a controla ceva. Cand o persoana are nevoie de a controla o alta persoana in exterior, in interior, are frica fata de viata, fata de neprevazut, frica ca oricand ceva rau i s-ar putea intampla. Nevoia de a controla este o lupta a omului cu el insusi. Este un mod de a isi hrani propriile frici.

Nevoia de a controla poate deveni  o problema pentru sine si pentru ceilalti. Omul controlor poate ajunge sa nu se mai inteleaga, sa nu mai poata intelege oamenii. Controlul si dominarea intra in contradictie cu  tendinta actuala de afirmare a  libertatii, care presupune reducerea controlului, dezvoltarea interioara si individuarea . Omul modern refuza controlul in favoarea contientizarii. Prefera autoritatea, nu controlul.

Frica fata de viata are o forma specifica de manifestare in relatia de cuplu.

 Inainte relatia de cuplu functiona pe baza unor reguli traditionale bine stabilite. Scopul cuplului era asigurarea supravetuirii si sigurantei membrilor. Astazi, scopul relatiilor de cuplu s-a modificat. Relatia de cuplu este vazuta din ce in ce mai mult ca un mijloc de afirmare a individualitatii, a descoperirii de sine. Ea nu mai poate frana dezvoltarea interioara a membrilor, care a devenit prioritara.

A ramane blocat in nevoia de control si dominare in cuplu, va duce in mod inevitabil la desfiintarea relatiei, la divort. Nimeni nu mai vrea control, daca procesul de individuare este in desfasurare. Fiecare lupta cu sine, isi dezvolta constienta si internalizeaza controlul prin constientizare.

In momentul in care renuntam la control, acceptam viata asa cum este ea. Ii acceptam pe ceilalti cu diversitatea fiecaruia. Acceptam natura si constientizam veriga care suntem in inlantuirea naturii. Vedem mecanismele care stau la baza curgerii. Permitem curgerii sa aiba loc, devenirii sa se petreaca. Transformam energia pe care inainte o foloseam pentru control, in scopul cresterii constientizarii.  A fi diferit nu inseamna a fi impotriva. Totul tine de felul in care constientizam.

Frica fata de viata se manifesta  pe fundalul neintelegerii, nonacceptarii celorlalti, a diversitaii umane, rolul ei in devenire.

Devenim constienti de parghiile si  mecanismele naturii. De frumustea vietii si de rolul natural al fricilor ca parghii ale curgerii, ale transformarii, ale experimentarii.

Constienta se apropie de nivelul constiintei.

Trecem de la nivelul constiintei adormite, a constiintei de supravetuire la nivelul constiintei de sine si de ceilalti, a constiintei multilaterale, al transcenderii constiintei.

Sursa de inspiratie: : Cheile Genelor de Richard Rudd.

Psihoterapeut: Dan Dumitru Otrocol,

Cabinetul de psihoterapie Psihodad